duminică, 15 martie 2009

Gândirea pozitivă?!!!

În ultima vreme doi cunoscuţi m-au îndemnat să gândesc pozitiv, considerând că nu fac aşa ceva. Cu regret, nu le pot asculta sfatul, pentru că gândirea unui om realist nu poate fi decât una consonantă cu lumea din jur. Nu pot să mă îmbrac în roz, să afişez un zâmbet larg pe figură şi să merg pe stradă sărind într-un picior (aici exagerez puţin, jurnalistic vorbind), când trăim într-o lume în care mai nimic nu e pozitiv. Oamenii se pervertesc de la o zi la alta - de la calicie, de la nesiguranţă, din cauza orgoliilor ori a stimei de sine exagerate - şi atunci ceea ce se întâmplă din cauză că noi existăm pe planetă e oricum, numai pozitiv nu. Am devenit din ce în ce mai refractară la fanfaronadă, la falsitate, la ochi daţi peste cap, teatral, la non - valoare, la lucru de mântuială şi tot aşa. O ducem, cei mai mulţi, prost, dar refuzăm să credem că ne merităm soarta, că vremea posturilor călduţe s-a cam dus şi că supravieţuirea în astfel de vremuri presupune foarte multă muncă şi cât mai puţine ifose. Şi atunci, când Dumnezeu să mai gândeşti pozitiv?

Niciun comentariu: