duminică, 7 iunie 2009

Criza economică şi tehnica detaliului

La Botoşani, actuala criză a început să-şi "arate colţii" cam de prin octombrie, atunci ieşind "pe piaţă" primele ştiri despre disponibilizări de la ce mai "mişca" prin economia locului. De-atunci, am tot urmărit ce se scrie în presă, cu o îngrijorare "in crescendo", dublată, oarecum paradoxal, de detaşare. Şi asta deoarece tot vedeam cifre, nume de instituţii, dar mai puţin cazuri individuale. Tot în presă există ceea ce se cheamă "tehnica detaliului", folosită pentru a conferi un plus de expresivitate şi concreteţe unei informaţii. Ei bine, de aşa ceva am avut eu parte aseară, numai că de această dată era vorba de lumea reală. Am fost în vizită la nişte cunoscuţi, pentru că aveam o problemă de rezolvat. După, am mai stat la poveşti, fiindcă nu ne întâlnisem de mult şi am aflat că băiatul lor, care a terminat facultatea anul trecut şi care e super - şcolit, a lucrat 4 luni, până ce aripa crizei a "atins" şi fabrica unde lucra şi s-a trezit pe drumuri, după principiul "ultimul venit, primul plecat!". Şi de-atunci, toată familia, care are ceva relaţii în urbea asta, caută în disperare de lucru pentru el şi nimic! Nu e vorba că n-are ce mânca sau unde dormi, ci că îi vine să se caţere pe pereţi de stat de pomană. Şi nu oricum, ci superspecializat. Şi nu e singur, din câte am aflat, mulţi prieteni, chiar fata cu care vorbeşte, fiind în aceeaşi situaţie. Avem, cum se vede, o generaţie care porneşte în viaţă, hotărât, cu stângul! N-au apucat nici să lucreze cât să iasă în şomaj, nu întrevăd "luminiţa de la capătul crizei", context în care le reproşează, periodic, părinţilor, că au făcut o facultate şi nu şi-au luat lumea în cap înainte de a se apuca de studii superioare. Abia astea-s drame, de-adevăratelea...

Niciun comentariu: