luni, 20 iulie 2009

Un NU hotărât calculatorului!

Nu sunt eu cea care spun aşa ceva, dar am descoperit astăzi, sincer, cu plăcere, un om care a rămas credincios străvechii maşini de scris. Trecând pe la muzeu, ca să-mi mai găsesc niscaiva surse de documentare pentru paginile mele de "Remember", l-am găsit pe muzeograful Ionel Bejenaru bătând, cu sârg şi cu ochelarii pe nas, la maşina de scris. Nici nu vrea să audă de calculator, toate scrierile trecute şi viitoare fiind în compania bunului său "prieten" ce seamănă, de ce să nu recunoaştem, cu o veritabilă piesă de muzeu. Mi-am adus aminte de începuturile mele jurnalistice, când chinuiam, cu acelaşi sârg, clapele unei banale maşini de scris. Era greu, nu puteai corecta, mai trebuia să rupi foile, să mâzgâleşti, îţi şi clămpănea destul de tare în urechi, dar - cel mai important - îţi menajai ochii - pe care ni-i stricăm astăzi cu bună ştiinţă, când ne uită Dumnezeu în faţa calculatorului. Aşa e cu binefacerile civilizaţiei, care întotdeauna sunt cu două tăişuri...

Niciun comentariu: