marți, 29 septembrie 2009

Restanţe casnice, jurnalistice, de tot felul

După o zi în care mi-am oxigenat creierul, m-am uitat puţin în jur şi prin calculator şi am constatat că am înfiorător de multe restanţe. Rezervele pentru ziar s-au subţiat sensibil, aşa că trebuie să le refac, fiindcă nu se ştie ce-mi mai trece prin minte în viitorul apropiat... Cel mai grav, însă, e că de pe 25 august nu am gaz, context în care nici nu-mi mai aduc aminte ce gust are un borş sau un ceai fierbinte. Traseul pe care am ajuns la o astfel de situaţie a fost oarecum kafkian. Întâi mi-au tăiat gazul, mie şi unei vecine, pentru că n-am fost acasă în ziua în care au venit să facă nu ştiu ce verificări. Apoi am stat acasă, dar n-au dat drumul fiindcă nu aveam aerisire la bucătărie. Bun. Am spart peretele şi mi-am spus să-i totul ok. Aiurea! Au venit din nou şi au constatat că sunt scăpări de gaz pe undeva pe la etajul II, pe unde a făcut modificări un vecin plecat de când lumea din bloc. Ce e curios e că au mai fost verificări acum doi ani şi n-au fost probleme, iar vecinul a spart totul prin casă acum vreo 5 ani... Ni s-a spus că trebuie înlocuită conducta de gaz, pe banii noştri sau că trebuie să ne punem contor de gaz, care costă şi ăla vreo 10 milioane vechi... Altă mutare gratuită, pentru că la apartamentul meu hiperizolat termic nu-mi trebuie centrală şi-atunci de ce-aş da banii pe contor...
Şi uite-aşa ne învârtim în jurul cozii de-o lună. Soluţia acum, când am ceva timp liber, e să mă duc la Şutacu şi să-l întreb, neaoş: domnule, cum ieşim din impas fără să fac împrumut în bancă?

Niciun comentariu: