vineri, 23 octombrie 2009

Cum transformi, peste noapte, un cvasi - anonim într-un personaj de prima pagină


Am aşteptat şi eu, ca mulţi alţii, să aud nominalizările pentru "Guvernul - Croitoru". Evident, era loc de mai bine, dar probabil că până la acea societate condusă 100% de profesionişti mai e cale lungă, trecerea fiind dificil de făcut dintr-o dată. Cum tot nu aveam speranţe ca Guvernul să treacă luni, nu vreau să bat apa-n piuă la subiect, ci mă gândesc la altceva.
Au fost ani buni în care m-am ocupat de capitolul "imagine" şi înclin să cred că nu fără succes. Ştiu cât de greu se adună punctele, cât de greu se depăşesc contracandidaţii din cursa politică (de exemplu) şi cât de greu ar fi fost dacă aş fi pornit de la zero. Ei bine, nu pot decât să mă minunez, fiindcă tot ştiu despre ce e vorba, de saltul spectaculos la capitolul "notorietate" când vine vorba de Lucian Croitoru. Nefiind o cititoare a presei din lumea finanţelor, nu am aflat de faptul că în ţara noastră trăieşte un specialist cu numele acesta decât ... pe 12 octombrie. Am citit atunci un interviu în Hotnews, în care cel ce avea să fie desemnat premier peste câteva zile eticheta "politica fiscală din 2008 drept echivalentul dezarmării unei armate înainte de război". Mi-a atras atenţia titlul şi am trecut, apoi, mai departe. În momentul în care am auzit nominalizarea mi-am adus aminte de "dezarmare" şi m-am gândit, evident, că interviul n-a fost deloc întâmplător.
Ei bine, de-atunci totul s-a succedat în cavalcadă. Conferinţe de presă la care jurnaliştii veneau câtă frunză, câtă iarbă (nu uit faza de la Parlament, când l-au lăsat vorbind pe Marko Bela şi au fugit după Croitoru să afle ce s-a spus la negocieri), altă fază bine gândită fiind în după - amiaza asta, când toată lumea a stat timp de oră ca să afle numele noilor miniştri (mai noi, mai vechi). În ultimele opt zile, numele, fotografia şi declaraţiile lui Lucian Croitoru, aşa laconice cum sunt ele, au fost în toată mass - media. Însoţite de multe grosolănii din zona "giganticei coaliţii" pe care le-a depăşit, semn că s-ar putea adapta în zona administrativă de vârf.
Mă gândesc că mulţi care se chinuie să afle lumea că există ar face moarte de-om pentru o asemenea ascensiune. În care, din păcate, e foarte posibil să urmeze panta descendentă. Dar poate că nu!

Niciun comentariu: