sâmbătă, 5 iunie 2010

Dintre "succesurile" ultimei perioade

Să mă gândesc ce aş putea contabiliza cu "minus". Două asociaţii culturale botoşănene mi-au scos adresa de mail din blocul de adrese pe care il trimiteau la toată presa locului şi a celei de pretutindeni, lucru pe care l-a mai făcut şi o instituţie culturală. Nenorocire, ce mă fac, cum îmi mai câştig eu pâinea... Glumesc, evident. Unu', pentru că niciodată nu m-au interesat mailurile ce sunt trimise tuturor, sunt în căutarea informaţiilor pe cât posibil inedite. Doi, de cele mai multe ori, mailurile cu pricina ajung la ziar si de-acolo îmi sunt forwardate pentru a le prelucra, cu alte cuvinte, tot la mine ajung... Şi dacă ar mai fi să adaug şi un "trei", în ultima vreme în stocul de rezerve la învăţământ nu au fost mai puţin de "15 texte în aşteptare", aşa că voi supravieţui, cu siguranţă, bună vreme de-acum înainte, nu vă faceţi griji...
Aaa, a mai fost o fază drăguţă azi. Mă intersectez cu un oficial la un eveniment, cu care conversez amiabil în primă fază. Până când află că lucrez la Monitorul. "Aaaa, ziarul ăla care ne înjură?". Mă uit lung, fără să înţeleg, până primesc explicaţii. "Păi apar la comentarii tot felul de...". Explic şi eu că la Monitorul de mai bine de un an a devenit obligatorie logarea celor ce vor să comenteze, ulterior scăzând nu doar numărul de comentatori, dar şi gradul de vulgaritate şi de agresivitate. "Aaaa, înseamnă că la alt ziar...". Cu alte cuvinte, întâi dăm cu bâta şi apoi o întoarcem, ca la Ploieşti... Şi eu care îmi făceam iluzii că după sutele de articole scrise în ultimii ani din zona învăţământului botoşănean numele "Carmen Moraru" înseamnă ceva pentru cei ce sunt în domeniu... Aiurea, doar jurnaliştii sunt obligaţi să se documenteze la sânge în munca lor, restul îşi cunosc doar pătrăţica, iar când vine vorba de orice altceva, mai bine dau cu bâta decât să spună o vorbă bună...
Dar să nu generalizez, au fost şi momente frumoase. Cele mai multe mulţumită Adrianei Jurma, de la Colegiul "Eminescu", ce m-a invitat la noua ediţie a "Paradei Ciudatelor" şi la Festivalul de film cu creaţii ale liceenilor "de-a X-a". Mi-a mai plăcut în mod special un moment de la un proiect al celor de la Colegiul Pedagogic. În care a urcat pe scenă o tânără romă, realmente frumoasă, ce a cântat împreună cu fetiţele ei. E fost genul de "clipă" cu care îţi doreşti să te întâlneşti cât mai des...

Niciun comentariu: