Gânduri... din Botoșani

Săptămâna trecută, la Piatra Neamţ, au avut loc preselecţiile pe zona Moldovei pentru Emisiunea Pro Tv “Românii au talent”. Printre cei în jur de o mie de oameni veniţi la preselecţie s-a aflat şi Ştefan Florescu, adolescent pasionat în ultimii ani de “freestyle football”. După ce a jonglat o vreme cu cuvintele, talentul său fiind recompensat cu numeroase premii I la Concursul de creaţie literară “Nicoară”, Ştefan şi-a descoperit o nouă pasiune: jongleriile cu mingea! Pe blogul său - stefanfreestyle.wordpress.com – se regăsesc numeroase detalii despre performanţele sale de freestyler, absolut notabile fiind: locul 1 la concursul naţional de Freestyle Football organizat la Iaşi în mai 2010, precum şi câştigarea primului concurs naţional de “freestyle soccer” din România, organizat de către Primăria municipiului Botoşani în august 2009. Talentul i-a fost recunoscut săptămâna trecută şi de cei ce s-au ocupat de preselecţia emisiunii “Românii au talent”, ce reia un format mondial – “Got ta...

În fiecare iarnă, Vlad Ivanov vine la Botoşani pentru a petrece Sărbătorile “pe rit vechi”, împreună cu părinţii săi. De fiecare dată, de 20 de ani încoace, merge şi la Cercul Militar Botoşani, pentru a-şi reaminti perioada adolescenţei, în care păşea pentru prima dată pe o scenă. Între anii 1985 – 1988, pe vremea liceului, Vlad Ivanov venea frecvent la Cercul de teatru coordonat de Carmen Simionescu şi organizat de structura militară. “O cunoscusem la Şcoala Populară de Artă, unde absolvise clasa de actorie a Silviei şi a lui Teodor Brădescu. Crease un adevărat nucleu la Casa Armatei, cum se numea pe-atunci, iar domnul Florea Macovei ne era un susţinător înfocat. Dădeam reprezentaţii pentru soldaţi, pentru ofiţeri, la Casa Armatei, la Teatrul “Mihai Eminescu” sau chiar în vecinătatea lacului de la Ipoteşti. În acea vreme am luat numeroase premii la “Cântarea României”, rememorează Vlad Ivanov. Erau timpuri, după cum îşi aminteşte actorul botoşănean, în care lumea avea timp de teatru. ...

* Începând cu anul 1993, sute de adolescente de la A.T.L. au concurat pentru titlul de “cea mai frumoasă” * Din 1999, în competiţie au intrat şi colegii lor, atraşi de titlul de “Mister ATL” * În noianul de publicaţii din lumea şcolară atrage atenţia, prin inedit, Revista “Miss si Mister A.T.L.”, ce a văzut lumina tiparului la iniţiativa profesorului Elena Alecsa, în anul în care Colegiul A.T. Laurian“ a împlinit 150 de ani de viaţă. “Publicaţia conţine imagini, impresii şi detalii despre toţi cei care au participat sau au câştigat titlurile de Miss şi Mister din 1993 şi până astăzi. Acest proiect, finanţat de Ministerul Tineretului şi Sportului prin Direcţia pentru Tineret Botoşani, a fost unul la care au colaborat profesori, foşti şi actuali elevi. Sperăm să se bucure de un mare succes şi de noi ediţii de în anii care vin”, declară profesor Elena Alecsa. Concursurile de frumuseţe sunt, în opinia lui Ioan Onofrei, directorul A. T. “Laurian”, principalul eveniment al toamnei în licee...

* În 1983, Ziarul „Clopotul” îşi serba semicentenarul, prilej cu care edita o consistentă invitaţie – program * Păstrată până în zilele noastre în Biblioteca Filialei nevăzătorilor Botoşani, tipăritura este o mină de aur pentru cei interesaţi de trecut. Ea conţine extrase cât se poate de sugestive despre evoluţia botoşănenilor pe aceste meleaguri, fiind punctate şi numeroase repere din economie: * Guvernul se cramponează la (de) putere cu toate că poporul nu-l vrea, cu toate că sute de mii de cetăţeni din întreaga ţară au ieşit pe străzi şi au manifestat pentru un guvern al Frontului Naţional Democratic. Căci numai un guvern al F.N.D. poate să-şi asume răspunderea guvernării. Actualul guvern e impopular, neputincios şi orb. Pentru aceasta trebuie să plece. Jos guvernul! (Clopotul, 29 octombrie 1944); * Porunca timpurilor noi rămâne: „Pământul să fie al celor care-l muncesc” Drepturile însă nu se dăruiesc prin deciziuni de sus, ci se cuceresc prin luptă. La luptă unită pentru reforma ag...

* În alte timpuri, naşterea, căsătoria şi moartea erau strâns împletite cu obiceiuri şi credinţe transmise din generaţie în generaţie, momentele importante ale vieţii transformându-se, astfel, în veritabile pietre existenţiale de hotar * Vorbim, frecvent, despre păstrarea tradiţiilor ca unică şansă de perpetuare a identităţii în noianul globalizării, numai că, în fapt, acordăm atenţie majoră modernismelor, ce sunt, nu o dată, veritabile kitch-uri. Cu totul altfel stăteau lucrurile în vremurile trecute, în lumea satului, o frescă plină de farmec a obiceiurilor din zona Drăguşeni fiind făcută de Ortansa Crâşmaru în articolul „Locul folclorului în monografii”, apărut în 1979 în publicaţia „Hierasus” - editată de Muzeul Judeţean Botoşani. Mare grijă pentru viitoarele mame Femeile ce urmau să devină mame era de preferat să respecte o serie de restricţii, dacă îşi doreau să aducă pe lume copii sănătoşi: „femeia gravidă nu trebuie să treacă peste o funie întinsă, că se naşte copilul cu cordon...

* Ştim, din istorie, ce a însemnat marea criză economică mondială interbelică, mai puţin cunoscut, în schimb, fiind ce s-a întâmplat în acea vreme la Botoşani * Lucrările „Starea economică şi raportul asupra activităţii Camerei de comerţ şi industrie pe anul 1927” şi cea similară pe anul 1929, editate de Camera de Comerţ şi industrie Botoşani (aflate actualmente în fondul de carte al Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu”) dezvăluie, în detaliu, avatarurile acelui timp. Scumpirea traiului „Comerţul a avut de suferit înrâurirea crizei economice şi financiare, a crizei mijloacelor de transport şi greaua apăsare a impozitelor fiscale. Consumatorul ajuns la limita posibilităţilor de câştig de necontenita urcare a preţurilor se abţine de nevoe să cumpere. Comerţul stagnează din cauza scumpirei traiului. Un mic câştig pentru comercianţi a fost modificarea impozitului asupra cifrei de afaceri. Totuşi, comerţul a rămas năpăstuit prin dări mari, taxe vamale exagerate, taxe mari de transport ...

* Astăzi, pe 8 mai, se împlinesc 87 de ani de la „naşterea” Partidului comunist din România. Premergător, la Botoşani s-a dezvoltat o amplă mişcare socialistă * Istoria este o ştiinţă care consemnează, sec, etapele din viaţa unei comunităţi, care şi-a dus traiul într-un anume spaţiu geografic. E firesc, aş spune, ca în momentul în care ajungem într-o orânduire care credem că ni se potriveşte, să negăm tot ce s-a întâmplat înainte. Numai că e o reacţie sentimentală, evenimentele trecutului şi oamenii care le-au creat nu dispar pentru că aşa vrem noi. Totul rămâne în filele îngălbenite din arhive, în amintirea celor suficient de bătrâni ca să ţină minte, sau în construcţiile şubrezite de atâtea anotimpuri. Ionel Bejenaru, şeful Secţiei de memorialistică a Muzeului Judeţean, e „specializat”, prin natura meseriei, în „a ţine minte” oameni şi fapte pe care nu le-a trăit, dar care au existat şi s-au petrecut la Botoşani, fiind, astfel, cel mai potrivit ghid în incursiunea despre începuturile...

* învăţătorii şi profesorii botoşăneni au editat cărţi cu o tematică extrem de diversă * unele dintre ele au cunoscut o circulaţie naţională * Ar fi greşit să credem că realizarea de culegeri şi de lucrări tipărite cu informaţii din toate disciplinele şcolare e o „modă” nouă. Onisifor Ghibu, care s-a ocupat în mod special de ce s-a întâmplat în acest domeniu, considera că „literatura didactică românească are o contribuţie însemnată la cunoaşterea culturii şi în special a literaturii, ea reoglindind mai ales viaţa instituţiei pe care o serveşte, în primul rând, adică viaţa şcolii, ca fiind cea mai tipică instituţie de răspândire a culturii” („Din istoria literaturii româneşti”, 1975). Ştefan Ciubotaru, în lucrarea „Pagini din istoria învăţământului botoşănean 1759 – 1948”, apărută la Editura Litera în 1987, realizează o amplă frescă a ceea ce a însemnat literatura didactică pe aceste meleaguri. Conform sursei citate, 51 de profesori şi învăţători cunoscuţi au fost „responsabili”, dintru...

* împreună cu tirul, scrima si gimnastica, călăria face parte din grupa primelor sporturi care s-au practicat în judeţul nostru* Întrucât în trecut au existat numeroase regimente de cavalerie, militarii au fost cei care au dominat hipismul, atât ca performanţă cât ca număr. Cu timpul, spectaculozitatea întrecerilor a atras un public numeros, din rândul căruia s-au ridicat călăreţi valoroşi, ce au pus bazele unor concursuri de amatori, dar şi profesioniste. Datorită faptului că în Garnizoana Botoşani erau două regimente de cavalerie, încă din secolul XIX, hipismul a înregistrat realizări notabile, ce au atras atenţia presei locale şi centrale. Din “Monografia oraşului Botoşani” semnată de Ştefan Ciubotaru aflăm că Regimentul 8 Roşiori era semnalat în 1872 ca având “o frumoasă cazarmă în cadrul căruia, după primul război mondial, s-a amenajat "Câmpul de alergări" pentru concursuri hipice”. Regimentul 7 Călăraşi s-a stabilit în oraş ceva mai târziu, la 21 decembrie 1...

* În tradiţia populară, un loc de frunte, au ocupat, de când lumea, farmecele, descântecele şi vrăjile „de iubire” * Pe timpuri, totul avea cu totul alt farmec, nu ca astăzi, când vrăjitoarele „de toate culorile” îşi oferă serviciile la „Mica publicitate”. Nici „Valentine’s Day” nu a fost dintotdeauna sărbătoarea supărător de comercială ce a devenit în zilele noastre. În opinia Stelianei Băltuţă, muzeograf – etnograf, „lumea modernă îngroapă tradiţiile. Sfântul Valentin vine de la un vechi carnaval, din perioada medievală. Se observă şi existenţa aceluiaşi sufix Val – entin, Carna – val . Tinerii purtau măşti, se întâlneau, se cunoşteau, se îndrăgosteau. Şi Valentine şi Dragobetele sunt în perioada de deschidere a legăturilor de cuplu. Faptul că natura se deschide către viaţă influenţează şi natura umană.”. Mai multe pe: http://rememberbotosani.blogspot.com/2011/02/farmece-de-iubire-de-lungul-timpului.html

* Puţine zone din ţară se pot lăuda cu o mixtură etnică atât de complexă precum cea existentă în judeţul Botoşani. Odată cu trecerea timpului, unele etnii s-au lăsat asimilate, în linii mari, de către români, adoptându-le şi obiceiurile, pe când alţii au „ţinut cu dinţii” de tradiţiile lor şi le-au perpetuat până în zilele noastre * Ucrainenii Simonica Fercalu este educatoare în satul Pârâul Negru din comuna Mihăileni, dar ştie foarte multe despre obiceiurile de Sărbători pe stil vechi ale ucrainenilor, pentru că a copilărit la Cândeşti, unde există şi astăzi o comunitate impresionantă a acestei etnii. “În seara de Ajun, copiii mergeau cu colinda până la înserat. Când se lăsa seara, băieţii plecau să colinde fetele. A doua zi bărbaţii adulţi, însuraţi, plecau cu colinda tot aşa, pe înserat, până-n noapte. Mergeau din casă în casă, însoţiţi de un băiat neînsurat, care strângea bani pentru biserică şi pentru împodobit crucea de Bobotează. Peste tot erau întâmpinaţi cu mâncare şi băutură,...

* Nu există persoană care să nu fi trecut cel puţin o dată în viaţă printr-o stare depresivă. Cauzele pot fi multiple, de la un eşec profesional până la pierderea sau despărţirea de o persoană dragă * Puţini ştiu că inclusiv sugarii , în cazul carenţelor afective, a separarării brutale de mamă, pot avea stări asemănătoare depresiei. « Sunt apatici, indiferenţi, izolaţi, se observă absenţa gânguritului, a curiozităţii exploratorii, au comportament autostimulativ-legănare, prezintă un retard în dezvoltarea motorie şi a limbajului » afirmă Laura Jijie, medic specialist în pediatrie psihiatrică. Depresie pot face şi femeile în decurs de 4 săptămâni după naştere ( depresie postpartum), cu insomnie, labilitate şi oboseală până la sinucidere, frecvent cu idei delirante legate de nou-născut. Traseul spre maturitate e dificil La şcolari, simptomatologia depresivă ca: eşecul şcolar, apatia sau o stare de instabilitate motorie, deficitul de atenţie, comportamentul agresiv faţă de colegi, crize...