miercuri, 27 februarie 2008

"Explozie" de mărţişoare

Vă recomand, cu căldură, să vizitaţi expoziţia de mărţişoare, multe de pe vremuri, care va fi vernisată pe 1 martie la Cabinetul de numismatică şi filatelie de la Biblioteca "Mihai Eminescu". Expozanţi sunt micii colecţionari aflaţi în grija lui Mihai Cornaci şi, privind bogăţia exponatelor realizate, e evidentă pasiunea cu care au golit scrinurile adulţilor...

marți, 26 februarie 2008

Polemica de dragul lelii

A polemiza implică un pic de inteligenţă şi, deopotrivă, respectul pentru adversar, coroborate cu un gest „fair-play”, în care să se vadă că adversarul tău e pe măsura argumentelor tale. Cu toate acestea, sub învelişul călduţ al unor bloguri se află o pastă lingvistică groasă, nu lipsită de talent, dar, cu siguranţă cu un surplus de tupeu distructiv, tupeul celui care stă pe margine, nu face nimic sau aproape nimic, dar are darul vorbii în doi peri, al puseului acut de vulgaritate. Şi, când respectivul e un copilaş din liceu, a cărui singură „ocupaţiune mintală” e să-şi ridiculizeze colegii, asta nu se mai numeşte polemică, ci rea-credinţă, o atitudine de care se prevalează târgoveţele care stau la gard şi comentează tot ce mişcă! Redau doar două fraze de pe blogul unei eleve de a XII-a: „incredibila foaie A4 original intititulata “ATL News” este ziarul liceului, ce ne incanta cu prezenta-i saptamanal. aceasta fantastica fasie subtire de celuloza, dupa ce a cunoscut si perioade infloritoare in care a fost folosita in scopuri inteligente, a ajuns sa fie imprimata cu tot soiul de articole pupuin-cur-iste, articole pe care, citindu-le, simti ca iti este insultata inteligenta. Trebuie mentionata de asemenea si campania infiintata de redactie. sub indemnul “Salvati limba romana!” se scriu un numar considerabil de articole aservite acestei misiuni. nimic de comentat.ideea…sa zicem “plata” a avut priza la publicul fara net si viata sociala.”
E păcat că publicaţia aceasta, cu tot ce promovează ea, constituie bătaia de joc chiar a unora dintre cei cărora se adresează. Efortului elevilor care publică aici adaug şi efortul meu, acela de a promova valorile liceului, în pofida detractorilor de toate genurile. Aşa se explică tonalitatea vehementă a acestui număr ATLN, poate neînţeleasă pentru unii, perfect justificabilă însă, pentru alţii...

Profesor Elena Agachi, ATL News. nr.18

1 martie, ora 11, Muzeul Judetean, expozitie dedicata emanciparii femeii. Expozant, Viorica Hrustovici

vineri, 22 februarie 2008

joi, 21 februarie 2008

Plictisita rau!

Sunt obosita pana peste poate si plictisita asijderea. Vreau o schimbare! Nu stiu, sa vina primavara, sa-mi schimb coafura, sa-mi cumpar o pereche noua de incaltari, sa nu mai sperie motanul meu pe toata lumea care-mi intra-n casa, sa nu mai vad politica si politicieni la stiri sau in materiale promotionale, sa vina vacanta de vara si sa scap de stresul realizarii paginii de invatamant, sa ma imbogatesc peste noapte si sa nu mai fie nevoie sa muncesc cat o fac acum...
Ma mai gandesc pana maine cu ce sa completez lista...

miercuri, 20 februarie 2008

A long, long day...

Am impresia ca ziua de azi a inceput acum o saptamana... Am primit daruri "in bani si obiecte", flori pe care nu le-am adus acasa ca sa nu le manance motanul meu ierbivor, o invitatie la restaurant la pranz, telefoane de la oameni care nu prea aveau de unde sa stie ca e ziua mea (sa fie blogul de vina?!!), si am incheiat seara la tata, la o friptura si o slibovita (nici nu stiam ca mai exista asemenea bautura...). Dupa o zi in care am fost cat se poate de bagata in seama, voi mai avea un chef spre fine de saptamana cu prietenii mei rockeri Dan si Dana si poate inca unul, cu alti prieteni. Aahh, si vineri mai vine si pachetul de la Gura Humorului, cu bunatati pregatite de mama... Incep sa-mi fac griji din ratiuni de silueta... Si mai spun la toata lumea ca muncesc prea mult si n-am timp de nimic altceva... Uite ca mi-am gasit timp si pentru distractii... La culcare, ca mor de somn... Urari de bine, tuturor celor care imi acceseaza blogul si... noapte buna si lor...

duminică, 17 februarie 2008

Cezar nu iartă nimic!

Mai înainte am aflat ca între primii trei clasaţi la competiţia sahistică pentru seniori desfăşurată la Palatul Copiilor, pe locul II s-a clasat Cezar Vieru, de la Filiala Botoşani a Asociaţiei Nevăzătorilor. In ianuarie a câştigat la sediul Filialei "Cupa Unirii" la şah şi la table, iar acum a urcat pe podium. Sincere felicitări! Locurile I şi III au fost ocupate de Cristian Atomei şi Jenică Afloarei. Felicitări şi lor, chiar dacă nu-i cunosc...

vineri, 15 februarie 2008

Botosanii sub ninsoare, imagine vazuta de la fereastra balconului meu...

Dreptul la opinie

Mari sa fie, ce porcaiala am incasat de la prima ora a diminetii, pentru ca mi-am permis sa scriu pe blog ca as fi preferat sa vad pe afis cine a jucat unul din rolurile principale din "Visul unei nopti de vara" si pentru ca nu am considerat nimerit ca pe un afis cultural sa fie trecut numele a doua structuri din zona administrativa. Si, vezi Doamne, pentru ca solidarizez cu batausul de la Textil! In primul caz, imi mentin opinia. Se stie foarte clar cine finanteaza institutiile de cultura din oras si sunt finantate din bani publici, nu din buzunarul vreunui ales sau altul si nu inteleg de ce maniera in care se fac afisele trebuie sa fie una obedienta. In al doilea rand, am multumit unui liceean de la Laurian, citand ce a scris pe blogul lui, unde imi multumea pentru ca am scris in ziar despre campania lor de salvare a limbii romane. In final, adolescentul exprima o opinie despre relatarea de la Pro TV legata de bataia de la Textil, din care eu, cel putin, am inteles ca lucrurile care conteaza pentru ei sunt cu totul altele. Cum ar fi o campanie de salvare a limbii romane... Deci nici vorba de solidaritate. Problema e ca agresivitatea semenilor nostri incepe sa atinga cote alarmante si ca intai sar la gatul altora si apoi se gandesc daca era si cazul sa o faca!

joi, 14 februarie 2008

Adrian Tapciuc, din nou acasă

In seara asta am revăzut "Visul unei nopţi de vară", cu Adrian Tapciuc în rolul principal. Spun bine "am revăzut", deoarece prima dată am văzut spectacolul în 2003, pe scena Casei Sindicatelor Botoşani, în cadrul Festivalului "Lyceum". În acea vreme, actorii erau elevi ai Colegiului Laurian, regia era semnată de Volin Costin şi coregrafia de Victoria Bucun. Cu cinci ani în urmă, spectacolul mi s-a părut senzaţional. Coloana sonoră de excepţie, coregrafia de asemeni, iar Adrian Tapciuc deja o vedetă. Era senzaţional pentru că nu te aşteptai la aşa ceva din partea unor liceeni. Ei bine, în seara asta m-am uitat cu detaşare la vizionarea la care m-am autoinvitat, aflând că se va petrece de la muzeograful Gheorghe Median. Exact aceeaşi coloană sonoră, aceeaşi coregrafie şi acelaşi farmec la Adi Tapciuc, actor format între timp şi cu patalama la mână. M-a mai surprins actriţa ce-l întruchipa pe Puck - prin mişcare scenică, expresivitate şi vivacitate. Am vrut să aflu şi cum o cheamă, dar pe afişul spectacolului găseşte cuvinte de genul "Consiliul local Botoşani", "Primăria Botoşani", dar nu şi cine îl joacă pe Puck... Asta e... În rest, mai e de zis că în piesă joacă mai toţi actorii Teatrului Eminescu, cu costumaţii şi peruci ce precis au costat o groază de parale. În rezumat, e un spectacol plăcut, ce bănuiesc că va prinde la public... Doar că mie îmi rămâne la suflet cel de acum cinci ani, care avea un "nu ştiu ce", pe care nu l-am mai regăsit în seara asta. Poate că eu sunt de vină, o fi trecut mult prea mult timp şi mi s-a tocit simţul estetic...

Farmece de iubire, de-a lungul timpului

* În tradiţia populară, un loc de frunte, au ocupat, de când lumea, farmecele, descântecele şi vrăjile „de iubire” *
Pe timpuri, totul avea cu totul alt farmec, nu ca astăzi, când vrăjitoarele „de toate culorile” îşi oferă serviciile la „Mica publicitate”. Nici „Valentine’s Day” nu a fost dintotdeauna sărbătoarea supărător de comercială ce a devenit în zilele noastre. În opinia Stelianei Băltuţă, muzeograf – etnograf, „lumea modernă îngroapă tradiţiile. Sfântul Valentin vine de la un vechi carnaval, din perioada medievală. Se observă şi existenţa aceluiaşi sufix Val – entin, Carna – val. Tinerii purtau măşti, se întâlneau, se cunoşteau, se îndrăgosteau. Şi Valentine şi Dragobetele sunt în perioada de deschidere a legăturilor de cuplu. Faptul că natura se deschide către viaţă influenţează şi natura umană.”.

Mai multe pe:
http://rememberbotosani.blogspot.com/2011/02/farmece-de-iubire-de-lungul-timpului.html

miercuri, 13 februarie 2008

Taraful nevazatorilor din Botosani, cantand in Centrul Vechi al orasului...

Micii colecţionari

* chiar dacă nu ne dăm seama, cu toţii suntem colecţionari înnăscuţi, pentru că avem în sânge tendinţa de „a aduna” *
Mihai Cornaci, cunoscut colecţionar botoşănean, este „custodele” Cabinetului de filatelie şi numismatică înfiinţat pe 1 decembrie 2006 în vecinătatea Secţiei de împrumut pentru copii a Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu”. Până în momentul de faţă, au trecut pragul cabinetului în jur de 1500 de copii, veniţi în grupuri organizate de la şcoli şi grădiniţe. Faptul că există un spaţiu cu asemenea destinaţie e benefic pentru elevii interesaţi de fel şi fel de colecţii. „E important să aibă cine să-i instruiască: şcoala, familia, instituţiile culturale. Când vin aici, le vorbesc după nivelul fiecăruia. Unii revin, fiindcă îşi doresc să devină colecţionari”, povesteşte Mihai Cornaci.

De la colecţiile copilăriei, la cele „de oameni mari”
Aproape fiecare copil colecţionează câte ceva: pietre, timbre, şerveţele, fără să aibă nevoie de „consiliere” în domeniu. „Copiii învăţătoarei Mariana Letos aveau preocupări auto, colecţionând maşinuţe, jucării. După ce au au venit aici, s-au apucat de colecţionat insigne. Sunt şi copii care tratează acest hobby cu multă seriozitate şi îşi doresc să devină membri ai Societăţii Numismatice Române şi ai Asociaţiei Filatelice. Eu îi sfătuiesc şi nu pornesc de la zero, deoarece au deja un grad de instrucţie în domeniu. Le vorbesc despre recuperarea valorilor din sipetul bunicii. Se duc, scormonesc şi mai găsesc câte ceva”, completează Mihai Cornaci.
Mici colecţionari „cu pretenţii”
Când vine vorba de colecţii, contează seriozitatea şi tenacitatea, nu vârsta. „În ţară, cel mai mic colecţionar recunoscut e nepoata muzeografului Gheorghe Ciutacu, din Ialomiţa, care are 4 ani. La Botoşani, până în momentul de faţă, sunt membri corespondenţi ai Asociaţiei Filateliştilor Dragoş Moldovanu, Mădălina Ababei, Albert Florin Coman şi Sorin Moga. Acelaşi statut, dar la Societatea Română de Numismatică, îl are Matei Barbu, corespondeţi ai ambelor structuri naţionale fiind Iulian Sandrino Telescu, Ionuţ Feghiu, Andra Mădălina Andrei şi Tudor Florentin Luţuc, vârstele lor fiind între 7 şi 16 ani. Singurul membru activ al Asociaţiei Filatelice şi al Societăţii numismatice este Răzvan Condrei – Ţiplea, un astfel de statut presupunând plata unei cotizaţii anuale”, subliniază Mihai Cornaci.
„Un colecţionar adevărat nu termină niciodată”
„Şi nu termină pentru că lucrează tot timpul”, susţine Mihai Cornaci. „Pentru un plus de rigoare, tuturor celor nominalizaţi le-am făcut fişe, în care e menţionat ce anume colecţionează şi ce exponate au în lucru. Mă gândesc să înfiinţez un cerc de studiu suplimentar, la sfârşit de săptămână, când nu au ore la şcoală. Îmi doresc şi să găsesc o clasă pe care să o formez ca pe o clasă de colecţionari. Am avut până în momentul de faţă discuţii la Şcolile 2, 10 şi 12, care încă nu s-au finalizat, dar nu abandonez ideea”, mai spune colecţionarul botoşănean. Din păcate, nu orice copil poate intra în lumea colecţionarilor legitimaţi. „Trebuie să aibă bani, părinţii să ştie cu ce se ocupă şi să contribuie la achiziţii. Poate fi o investiţie pentru întreaga familie”, crede Mihai Cornaci.
Expoziţii în perspectivă
În momentul de faţă, la Secţia de împrumut pentru copii a Bibliotecii „Mihai Eminescu” poate fi admirată o amplă expoziţie de insigne a micilor colecţionari. În ce priveşte viitorul apropiat, pe 1 martie copii vor expune mărţişoare în formule tradiţionale, dar şi în evoluţia lor. O expoziţie cu pretenţii va fi pe 21 martie, când „vor fi expuse ceasuri de buzunar funcţionale, atât din colecţiile copiilor, cât şi ale adulţilor. În completare, vor fi emisiuni filatelice, pe aceeaşi temă. O reală şansă le oferă micilor colecţionari directorul Teatrului „Mihai Eminescu”, Traian Apetrei. La sărbătoarea teatrului din toamnă, fiecare mic colecţionar botoşănean va avea propria vitrină în holul teatrului, unde va putea să expună numismatică, medalistică, insigne, filatelie ş.a.”, dezvăluie Mihai Cornaci.

A free person!

Constat ca, pe masura ce trece timpul, devin o persoana cu adevarat libera, ceea ce nu e rau deloc. Sunt inca destul de prinsa in chingi in plan profesional, dar asta nu ma deranjeaza, imi place sa muncesc si nu-mi cade blazonul cu una cu doua... Ce-i drept, insa, se cam aduna anii si voi face oarece regula si cand vine vorba de slujbe, ca am cam multe, fiindca realizez (cam tarziu, ce-i drept), ca persoana careia trebuie sa-i acord cea mai mare atentie in viata sunt eu! Si, vorba unui prieten de-al mamei, ar trebui sa incep sa "ma pastrez ca sa ma am!"

luni, 11 februarie 2008

Fara politica!

Stand stramb si judecand drept, constat ca politica romaneasca din timpul actual, implicit cea botosaneana, nu reuseste sa-mi trezeasca interesul nici daca stau in cap... Mai am cate-o obligatie in domeniu, cate-o promisiune de tinut, dar e, constat, o lume cu care nu am nimic in comun...

duminică, 3 februarie 2008

Un politician cu fler

Am remarcat in ultima vreme mai multe mutari cu impact la public ale deputatului Liviu Campanu. Nu cred ca-l consiliaza cineva, pentru ca nu pare genul, ci mai degraba ca e un politician cu fler. Ultima lui gaselnita, cu solicitarea adresata directorilor sprijiniti de PNL de a-si face publice veniturile pe ultimii trei ani e una care-i va aduce sigur capital de imagine. Daca botosanenii s-au repezit sa-i sfasie verbal pe directori pentru primele pe care si le-au dat la finele anului trecut, beneficiul in acest caz fiind al prefectului Gheorghe Sorescu, sa te tii acum, cand vor iesi la iveala tot felul de sinecuri... Si multumita cui, vor spune toti? Deputatului Campanu! Pe de alta parte, e foarte posibil ca acelasi deputat sa vrea sa se descotoreasca de respectivii, avand pregatit un alt esalon in perspectiva destul de incerta a castigarii viitoarelor alegeri. Dar probabil ca asta il intereseaza mai putin, acum e lupta pe viata si pe moarte pentru sefia CJ, si orice punct adunat conteaza cand te bati cu un candidat care are atatea parale cate are Contac.

sâmbătă, 2 februarie 2008

Fools!

In dimineata asta am primit de la o buna prietena, Viorica Hrustovici, urmatorul mail. Il redau intocmai, pentru ca nu vad ce as mai putea comenta, inafara cuvantului din titlu!
"Dna Carmen va rog sa-mi spuneti daca stiti adresa de la,, Protectia animalelor". Pe Max l-au omorat. L-am gasit in spatele blocului. Nu degeaba avea un singur ochi, nu vroia sa vada rautatea oamenilor. Nu supara pe nimeni. Nici nu se auzea cand intra si iesea din bloc. Dar oamenii au imaginatii bolnavicioase. Nu am suparat pe nimeni din bloc ca sa fi fost vorba de razbunare. Pur si simplu iese agresivitate din oameni prin piele, pe gura si din inima. Este grav ce se intampla. Spre ce ne indreptam, daca nici pentru o pisica nu este loc pe pamant?"