Am reuşit să las ani buni de presă scrisă în spate şi realizez că nu mai pot, pur şi simplu, să scriu articole din zona clasică. De genul „în data de, în cutare loc, s-a organizat, au participat…”. Nu mai pot şi pace! Poate fiindcă am ajuns la concluzia că nu asta contează, cu adevărat. Mai importantă e atmosfera de la repetiţii, emoţiile din culise, descătuşarea ce te cuprinde când totul se termină, vorba lui Shakespeare, cu bine… M-am tot gândit ce să scriu despre spectacolele impecabile de la Brăila şi de la Botoşani - în care au evoluat artişti nevăzători din cele două oraşe… Poate ar trebui să încep cu impresia bună pe care mi-a făcut-o sala cochetă de spectacole a Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din Brăila, o bună continuare fiind dată de seriozitatea de bun profesionist a lui Sorin Ene, ce a asigurat o sonorizare impecabilă… La suflet mi-a mers şi zâmbetul cald şi vocea profundă a Wanessei Radu, actriţa ce a prezentat spectacolul artiş...