Am început anul 2013 destul de prost. Plictisită, fără chef, fără vreun orizont clar… Începusem să fac alergie şi la iarnă, la frig, la gheaţa de pe trotuare, la zăpada murdară ce sluţea la un moment dat oraşul… Simţeam nevoia unui reper, unei reuşite, mai mici sau mai mari, care să mă împingă înainte… Am demarat pregătirile pentru „Eminescu”, aşa cum fac la fiece 15 ianuarie, cam fără vlagă. Tema era fixată: „Omul Eminescu”, dar cum să-i dau contur? Am purces, totuşi, la drum… Am găsit un text frumos pe www.historia.ro , despre iubirea „în sincope” dintre Eminescu şi Veronica Micle… L-am împărţit în fragmente şi apoi unui grup de nevăzători… A urmat, la majoritatea dintre ei, scrierea textelor în Braille, pentru a le prezenta la şezătoarea ce urma să se petreacă. Am mai căutat informaţii axate pe controversele legate de data şi locul naşterii Poetului, despre prietenia lui cu Creangă şi am găsit inclusiv un reportaj despre Natalia Eminescu, urmaşa fratelui poetului, Matei - rea...