Depresia, maladie veche de cand lumea

* Nu există persoană care să nu fi trecut cel puţin o dată în viaţă printr-o stare depresivă. Cauzele pot fi multiple, de la un eşec profesional până la pierderea sau despărţirea de o persoană dragă *
Puţini ştiu că inclusiv sugarii, în cazul carenţelor afective, a separarării brutale de mamă, pot avea stări asemănătoare depresiei. « Sunt apatici, indiferenţi, izolaţi, se observă absenţa gânguritului, a curiozităţii exploratorii, au comportament autostimulativ-legănare, prezintă un retard în dezvoltarea motorie şi a limbajului » afirmă Laura Jijie, medic specialist în pediatrie psihiatrică. Depresie pot face şi femeile în decurs de 4 săptămâni după naştere (depresie postpartum), cu insomnie, labilitate şi oboseală până la sinucidere, frecvent cu idei delirante legate de nou-născut.
Traseul spre maturitate e dificil
La şcolari, simptomatologia depresivă ca: eşecul şcolar, apatia sau o stare de instabilitate motorie, deficitul de atenţie, comportamentul agresiv faţă de colegi, crizele de furie, enurezisul sau probleme de alimentaţie, poate să apară ca urmare a unui eveniment traumatic: divorţul părinţilor, decesul unui membru al familiei, schimbarea locuinţei sau, în ultima vreme, plecarea părinţilor peste graniţe. Adolescenţa e o altă perioadă în care depresia poate să devină o problemă prin riscul suicidar. «Apare mai frecvent la fete, însoţită de anxietate. La adolescenţi unele tulburări de conduită (tineri care fură, fug de-acasă, devin delincvenţi, consumatori de alcool), pot să mascheze o depresie. Pentru mulţi, e suficient să stea cineva de vorbă cu ei. În absenţa comunicării şi a înţelegerii de care au nevoie se poate ajung chiar la suicid », susţine dr Laura Jijie.
La adulţi, nivelul de trai cauzează dezechilibre
La maturitate, cauzele apariţiei depresiilor sunt mult mai diverse ca la vârste fragede. “Pierderea locului de muncă, instabilitatea materială a familiei, datoriile la bănci, retrocedările, catastrofele naturale, agresivitatea intrafamilială, boala, pensionarea, decesul unui partener etc, toate pot genera depresii. Când nu găsesc soluţii, mecanismele de apărare nu mai funcţionează. Starea de stres este benefică în primă fază, dar dacă stimulul nociv persistă, apare epuizarea şi persoana clachează”, afirmă medicul botoşănean.
Femeile sunt mai vulnerabile
Schimbarea anotimpurilor favorizează apariţia depresiilor, nu le determină. « Femeile sunt mai vulnerabile inclusiv la schimbarea presiunii atmosferice. La presiuni mari, apar cefalee şi numeroase alte simptome. Tot femeile consumă mai multe dulciuri pentru a compensa deficitul de serotonină din creier - substanţă “responsabilă” de starea de fericire », completează dr. Laura Jijie. Tot ea atrage atenţia asupra faptului că, de Sărbători, persoanele singure sunt mai predispuse depresiilor, crescând numărul sinuciderilor în această perioadă. “Când sunt active, sentimentul de utilitate influenţează pozitiv stima de sine, pe când de Sărbători, singurătatea declanşează reacţii depresive”, afirmă Laura Jijie.
Un depresiv se recunoaşte de la distanţă
Cel mai des, persoanele atinse de depresie refuză să iasă din casă. Nu comunică, nu acceptă vizite, izbucnesc în plâns din senin şi, uneori, devin chiar isterice. « Când se decid să iasă, merg cu capul plecat şi au o mimică inexpresivă. Femeile manifestă dezinteres faţă de imaginea şi igiena proprie şi optează pentru culori închise în vestimentaţie. Dispare respectul faţă de propria persoană”, afirmă medicul specialist botoşănean.
Simptome multiple
Alte caracteristici ale depresiei sunt:
- tristeţea continuă, teamă puternică, nelinişte, sentiment de deşertăciune;
- lipsa de speranţă, pesimism;
- sentimente de vinovăţie, părere de sine negativă, neajutorare;
- pierderea plăcerii pentru activităţi care-i aduceau bucurie, inclusiv pentru viaţa sexuală;
- tulburări de somn: insomnie, trezire matinală cu sentimentul de teamă şi stupoare; îmbunătăţire uşoară a dispoziţiei spre seară;
- pierderea apetitului şi scădere în greutate (sau invers, apetit foarte mare şi creşterea în greutate, funcţie de persoană);
- scăderea energiei, dinamismului; oboseală şi senzaţia de lentoare;
- neastâmpăr, nelinişte, iritabilitate.
- dificultăţi de concentrare, memorare şi în luarea deciziilor;
- gânduri despre moarte, sinucidere şi chiar tentative de suiccid;
Soluţiile de redresare, la îndemână
Foarte important, pentru prevenţie dar şi revenirea la normalitate, e un regim de viaţă echilibrat. “O dietă echilibrată, adică trei mese pe zi, la timp, cu un conţinut caloric şi de vitamine adecvat, consum de fructe şi legume proaspete, renunţarea la consumul de tutun şi de alcool. Apoi, sportul e benefic, la fel ca şi lumina soarelui. O plimbare de jumătate de oră în aer liber e la îndemâna oricui. În altă ordine de idei, trebuie evitată suprasolicitarea, între munca activă şi relaxare impunându-se o alternanţă. În mod obişnuit, problemele de la serviciu trebuie lăsate la uşa locuinţei, odată ajunşi acasă preocupările fiind de preferat să fie legate de activităţi casnice ori de hobby-uri care să confere un sentiment de utilitate. Relaţiile armonioase în familie şi existenţa unui grup de prieteni reprezintă garanţia, de cele mai multe ori, pentru o stare de normalitate”, detaliază dr. Laura Jijie.
Cura de vitamine, absolut necesară
Pentru o mai rapidă ieşire din impasul emoţional caracterizat de starea depresivă, e indicată schimbarea imaginii de sine care poate începe cu schimbarea coafurii, cumpărarea unei articol de vestimentaţie colorat, a unei cărţi, a unui CD cu muzica preferată, cu un telefon dat unui vechi prieten, o plimbare în parc, un curs de perfecţionare, îngrijirea unei pisici sau a florilor. La fel de importantă e şi o cură de vitamine, de pe lista de cumpărături fiind indicat să nu lipsească:
1.Vitaminele grupei B: tiamina, riboflavina redau încrederea, calitatea somnului, apetitul normal, ca şi vitamina B6, ce intervine în producerea de serotonină. Recomandările diferă după caz: 10 mg pe zi, pentru fiecare dintre cele 3 vitamine sau 150-300 miligrame pe zi, pentru un complex vitaminic B.
2. Acidul folic: I se mai spune şi vitamina B9 şi luptă împotriva anxietăţii şi stresului, fapt pentru care se recomandă doze zilnice între 100 mcg şi 10 mg.
3. Vitamina C: Deprimarea îi expune pe oameni la anumite boli, de aceea pentru întărirea sistemului imunitar este necesară o cantitate zilnică de 1000 - 4000 miligrame.
4. Magneziul: Produce energie pentru organism, transmite influxul nervos; suplimentul necesar zilnic este de 500 miligrame.