Bucurii simple

Suntem din ce în ce mai grăbiţi, din ce în ce mai nervoşi, mai prozaici cu fiecare zi. Ne interesează doar faţa văzută a vieţii, realitatea nudă, grijile ce sunt din jur împrejurul nostru împiedicându-ne să mai visăm cu ochii deschişi sau să dorim să aruncăm pradă sufletului noi şi noi fărâme de frumos.
Dacă am privi mai atenţi sensibilităţile existenţei, am observa că multe dintre ele ne sunt, din fericire, oferite gratis. Soarele încă răsare şi apune în irizări multicolore, în nopţile senine mai poţi căuta pe boltă Carul Mic, Steaua Polară sau Calea Lactee. Zâmbetul unui copil sau înţelepciunea tihnită întipărită pe faţa unui bătrân, mugurul unei flori de magnolie, aripile catifelate ale unui fluture, giumbuşlucurile animalului  preferat, unduirea unui lan în pârg, răcoarea din mijloc de pădure, toate există, sunt lângă noi, nu trebuie decât  să le vedem şi să le oferim ofrandă spiritului. Încă mai ninge cu fulgii mari ai copilăriei, deşi din ce în ce mai rar, iar ploile repezi de vară, înnobilate de curcubee, şterg toată mizeria ce le iese în cale.
Poate şi faptul că nu suntem atât de civilizaţi ca alţii e un avantaj. Mai putem respira un aer curat, nu avem  nevoie de măşti de gaze ca-n megalopolisuri suprapopulate, un pârău de munte e încă limpede şi fulgerat de păstrăvi argintii, iar fructele şi legumele îşi trag gustul din seva pământului şi nu din cine ştie ce variante sintetice. Din fericire, natura şi-a păstrat un gust de pur şi proaspăt, ideală pentru rasa umană fiind alunecarea, pe nesimţite, spre - o fermecătoare "imagine-n oglindă". ("2004") 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Criza economică şi Botoşanii

Culmea caliciei: gumarii îmblăniţi!

Frumoşii de la Laurian

Despre emoții, cu dragoste…

Pelerinaj în satul Eminescu, din comuna Gorbăneşti. 14.01.2012

Astăzi e ziua mea!